Se-aprind steluţe-n satul meu E linişte.. e seară.. Iar mama îmi spune mereu De Pruncul dat de Dumnezeu În iesle... prin fecioară. E seara tainică de-ajun Se-aud colindătorii, "-Auzi copile? Să fii bun Nu doar în ziua de Crăciun, Ci cât vor ţine zorii!" Iar glasul ei, îl ascultam Şi mă miram nespus Că-n ochii limpezi eu vedeam Doar străluciri... când auzeam Că-mi spune de Isus. Cum a venit din cer senin În iesle să se nască Şi să ne dea Darul Divin Cu pace.. şi miros de crin Ca să ne mântuiască! ... Se-aprind stelute-n al meu sat Şi-un dor.. încet m-apasă Este Crăciun.. şi s-a-nnoptat.. Şi-aş vrea şi-acum că altădat Să fiu cu-ai mei la masă.. Dar vântul spulberă din ram Zăpada.la fereastră... Colinde,nu se-aud la geam Şi printre lacrimi eu priveam În vale.. casa noastră, Parcă pustie este-acum Când mama.. nu mai este Şi plâng Luceferii pe drum La casă.. nu mai iese fum... Căci tainica poveste, Ce-o ascultam mereu, mereu În prag de Sărbătoare N-o mai aud.. şi-mi este greu Privind satul în vale.. 24.12.2017
sâmbătă, 31 mai 2025