Dunia Pălăngeanu Seară de ianuarie Era seară și iarna nu mai venea străzile visau cum fulgii ușori se așezau pe case-arabesc de catifea, îmbrățișând pomii cu reci fiori . Luna părea un taler albit pe cerul unit cu pământul de beznă mai trecea în blănuri un trup feminin cu zăpada trecută de gleznă. Departe amorțită la margini de burg dimineața pregătea suflarea-i de ger și visul transformat în imagini ce curg sub pleoape de-ametist și mister.
sâmbătă, 31 mai 2025