Răsuflu greu, ca la sfârşit De drum de braţe peste valuri Când simţi dureri în coş de piept (înţepeniţi de-aiurea, plauri…) Şi teamă mi-e, ca de pedeapsă, În aşteptarea palmei grele Cu plesnet sec şi surd de vânt Înţepenindu-se-ntre vele. Şi-apoi răzbate nerăbdarea A paşilor bătuţi pe loc Ca prova-ntinsă spre-nainte A vasului legat la doc. Aceste semne mi le ştiu Le recunosc, să nu fi vrut, Cum din nisip şi ape, pietre, Se-anunţă iar un început.