Sfat femeilor norocoase

Am început să nu mai fiu uimit
De câtă văicăreală e prin sat,
Femei care se plâng că n-au găsit,
Şi nu găsesc pe lume un bărbat

Adevărat, de casă, iubitor,
Fidel, cu potofel bine-aranjat,
Cuminte şi supus, ascultător,
Neviciat, stilat, manierat,

De-aceea eu, milos şi săritor,
Le-aş da, mai mult nu pot, numai un sfat,
Acelor norocoase, ca favor,
Ce ştiu să preţuiască un bărbat:

Dacă pe-această  criză v-aţi găsit
Un ins ce-i prezentabil, talentat,
Inteligent, dotat şi…în sfârşit,
Modest cum nu-i pe lume altu-n sat,

Şi aţi dori să îl aveţi mereu,
Să nu vi-l fure-o alta ce l-ar vrea,
Doar întrebaţi-o cum, nu v-o spun eu…
V-o spune Mărioara, soaţa mea!

Valeriu Cercel