Şi dacă...? În urma toamnei, foşnet lung, mirosuri grele de tanin, cărări de frunze arămii, un drum nostalgic şi blajin, singurătate, goliciune, cu brumă ce-n cădere-ngheaţă şi razele de soare reci, oprindu-se în ceaţă. Pe verdele brumat al toamnei, o frunză-n absolut căzută, suflarea unui val de vânt face mişcarea nevăzută, cu lung suspin ce lăcrămează în urma toamnei care pleacă, dar mă întreb, de n-ar pleca, de n-ar pleca şi dacă...?