Si simti ca ai obosit Si esti dezamagit De tot ce te-nconjoara Tristetea incepe sa apara. Nimic nu mai e ce a fost Ai vrea sa stii daca a avut rost Sa tot astepti acel ceva Care sa iti schimbe viata. Totul e trist si viata-i mult prea dura, Iar inima-ti impietreste cand indura Sagetile ce-i sunt aruncate Caci inima nu poate sa rabde Ea se-mpietreste ca-i fragila, Cicatricile raman si devine inutila, Inima nu-si va mai cunoaste rolul Nu va tine decat sufletului doliu, Nu va mai sti sa iubeasca Si nici sa permita sa primeasca Nici nu va lupta caci totul e in zadar Nimic nu mai conteaza, totul e amar.