Simfonia primăverii

- Au înflorit salcâmii dintr-o dată
Și crângu-i animat, privighetori
Pe scena verde cântă laolaltă
Cu gâzele ce-aleargă printre flori.

Pe sub castani, ținându-se de mână,
Trec doi cubelci cu-antenele în vânt,
El îi recită, ea parcă-l îngână
La fiecare vers din legământ.

Noi ne-am oprit pe-o bancă lângă apă
Să ascultăm concertul sub un tei,
Doar un zefir pătrunde pe sub capă
Și urc-obraznic până la cercei.

- Culcată pe un fir de păpădie
O mămăruță-şi coase haine noi,
Boboci de flori abia-şi deschid sub ie
Petalele gingaşe. În zăvoi

E-un univers ce numai primăvara
Îl poate-aduce, umerii ei verzi
Îşi scutură pe-alei de dor povara,
Prelunga-i trenă mătură zăpezi.

Pe lacul nostru se deschid ferestre
Şi veşnicia poartă flori pe sâni,
Iar ceasurile deniei terestre,
Cât eşti aici, te rog, să le amâni.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif