desfac umbra răului în aripi de lumină ard felinarele în zâmbetul nopţii paşii se înalţă din asfalt mâinile rup cărămizi de ploaie singur aflu rotaţiei sens aseară mi-am pierdut papucii în sonetul inimii sunt înconjurat de straturile fierbinţi ale cuvintelor din care ca dintr-un circ ambulant ies norii ce se adaugă liniştiţi zilei ce va urma se topesc tălpile aşezate pe scări de iarbă să adulmece respiraţii proaspete
sâmbătă, 31 mai 2025