Rămâne ţara fără capi de soi, E totul sus, acolo, o spoială, Iar jos e trupul ţării prins de boală - Ne-o fi mai bine-n viaţa de apoi... Dar este-un Împărat şi este-o Lege Mult mai presus de zbaterea mizeră Şi de orice speranţă efemeră, Iar El preabine totul înţelege. Deci Lui hai să-i rămână ţara noastră, Căci cu iubire ştie s-o conducă - De-s vremuri bune sau de-o fi năpastă, Pe oricare din noi poate să-l ducă Mai sus de orice bine ce-i nălucă. Împărăţia Lui e mult mai vastă!