În primăvara asta andaluză Te-aștept timid să treci pe sub fereastră, Cum ai trecut atunci spre banca noastră, Ca boarea de april peste peluză, Doar ploaia picura mărunt, salmastră, Șoptind discret: „Ai grijă e o muză Ce-ascunde un mister adânc sub bluză, Metafore ca-ntr-o lagună-albastră”. Azi, de Florii, îmi pare că-i zăpadă Pe pomii-mpodobiți de sărbătoare Și curg pe trotuare către stradă Petale parfumate la-ntâmplare. Mă simt cuprins de nostalgii în nadă Visând un zbor în doi fără hotare.