E vara ca un puf de păpădie, O prinzi în palmă și dispare iute Lăsând în urmă clipele argute, Când ne plimbam desculți prin prozodie Pe tălpi metafora să ne sărute. Mi-e dor de tine, astăzi, poezie, Dar ești departe, prin telepatie Simt că te scalzi în mări necunoscute. Mă va strivi canicula de foame Și valuri de căldură-o să usuce În fiecare zi câteva grame, Dar o să fac spre seară câte-o cruce Și am să știu că n-o să se destrame Povestea versului ce mă seduce.