SONET UNUI ÎNGER CĂZUT

SONET UNUI ÎNGER CĂZUT

Din visul tău, încet, eu m-am desprins,
Plutesc sau zbor, în amintire trec,
Deschide ochii, să mă vezi când plec,
Cum cad și mă cufund în necuprins.

Când ieși din vis ( nu știu dac-ai văzut)
Nu e lumină, nu mai sunt nici flori,
Nici trandafirii nu mai au culori,
Din visul tău, un înger a căzut.

Să nu îl chemi și nici să nu îl plângi,
În palmă, amintirea să i-o strângi,
Apoi s-o spulberi, ca și cum n-a fost.
Să-ți amintești de el, nu are rost.

Din câte știu, nu cere nici un cost
Iubiri și vise și-amintiri, să frângi.

Silvia Rîșnoveanu