Prin vălul întrebărilor, confuz, Pătrunde a cunoaşterii etravă Icnind, nesăţioasă şi bolnavă, Luptând cu al misterelor refuz. Ţâşnind cu-a supoziţiilor lavă Percepe limitarea ca abuz, Şi-n ceaţa orizontului obtuz Se-mbată de-a-ngânfării ei otravă. Dar zarea are altă transparenţă, Purtând al certitudinii trofeu Sculptat de a luminii chintesenţă, Când curgerea dintr-un divin nucleu Ne umple de-o magnifică valenţă: Credinţa neclintită-n Dumnezeu! Simion FelixMarţian