Sonetul nopții Între apus si răsărit există noapte, Si-un întuneric risipit prin vise Acolo unde tainele-s atinse Învăluite în mister si șoapte. Iar stelele din ceruri sunt cuprinse, De strălucirea soarelui, departe Când noaptea-ntunecată o desparte Cu jocul unor raze neatinse. În liniștea deplină, somnu-i dulce Și îngerii veghează în tăcere, Ce bucurii, si pace îmi aduce Când coplesit de-a visului plăcere, Mă-nchin smerit cu sufletul la cruce Descătușat de patimi si durere. De M Horlaci.
sâmbătă, 31 mai 2025