m-am rătăcit de tine umblând un sfert de veac pe urmele ştiinţei şi-nvăţăturii sfinte şi-am pritocit divine şi omeneşti cuvinte obşteştii suferinţe dorind să-i aflu leac şi am depus ofrande în inimi de femeie ori antice litanii şi-nsingurări atee m-au legănat pe Terra-nvârtită titirez şi-am stors deplin de noimă şi har oricare crez încât de cugetare şi zbateri obosit le-am aruncat pe toate-n gheena nepăsării şi-n pacea dinainte de fire odihnit voiam să dau cultura şi dragostea uitării — dar, doamna mea, destinul mi te-a înapoiat şi prin a ta privire uitarea am uitat.