Sonetul Tinereţii În zbor de vis trecut-au anii tinereţii... Şi niciodată, ei nu se vor reîntoarce! Da! Nicicând, nu mai pot a se reface, Ce este scris, dirijează sensul vieţii. În faţa, la ceea ce-i orânduit, se tace, Pân-or veni zorii cei dulci ai dimineţii, Ce-or anula pe veci efectul bătrâneţii Şi-o-ncepe-o altă eră-n linişte şi pace. Atunci, noi vom trăi în zorii veşniciei Eterna tinereţe, în slava Celui Sfânt!... Când va bate acelaş puls al armoniei, Când altă viaţă va începe pe pământ Vom sălta cu toţii-n culmea bucuriei, Spre gloria iubirii,-n Veşnicul Cuvânt. Flavius Laurian Duverna 14 august 2013
sâmbătă, 31 mai 2025