Ruga nopții se împlântă În desișul dintre gânduri Macii roua își frământă Ploi de stele curg în rânduri. Lacrima de primăvară Îmi răstoarnă ceru-n sânge Visul când vrea să mă doară Și în ochi zborul se frânge. Îmi voi așeza pe deget Frigul tău din prima noapte Și sărutul de pe creștet Răsărit din stele coapte. Tâmpla albă se avântă Între rugi croite-n șoaptă Când tăcerea ne cuvântă Zborul moale ne așteaptă.