Stele de mai Eu nu mai pot trăi asemeni Frumoaselor stele de mai Ce plâng ca nişte candelabre Ascunse-n cer în nopti de rai! Azi nu mai sunt acelaşi suflet Strâgând sub gene ploi cereşti Când tu mă uiți ca pe o carte Ce nu-ți doreşti s-o reciteşti ! Trăiesc din fiecare rază Ce-n ochii tăi se risipeşte, Acolo unde chipul meu În valuri reci se oglindeşte. Mă nasc din răsăritul dulce Şi mă prefac în felinar, Mă sting în urmă dimineții Topindu-mă prin calendar. Străbat cărările iubirii Ca un parfum îndepărtat ... Îl simți într-un boboc de floare Ce-n palma ta l-ai aşezat!