Știi, toamnă...

Știi, toamnă...
Azi ai fost o doamnă,
M-ai luminat c-un soare blând,
M-ai încălzit în suflet, gând,
Ce s-au întors la anii care
Chiar au trecut în grabă mare!

Nostalgică lumină ai,
Tu, toamnă, întruna-mi dai
Mere ce-s roșii în obraji,
Prune zemoase ce sunt paji
Ai gusturilor ce mă-ncearcă
Dar pe gutui nu pot să-ntreacă!

Cum strâng în poală bucurie
De fructe coapte,-o veselie
În ochii ce sunt printre crengi
Conchistadori, ei au drept căngi
Mâinile-ntinse ce desprind
Culori, arome, rând pe rând!

Lumină și căldură blânde...
Ziua de toamnă se desprinde
Dintr-un tablou cu amintiri
Ce-n suflet are dragi sclipiri
De toamne cu arome pline
De nostalgii... și-mi este bine!