Străbunii noștri și au mușcat din pumni Pentru un petic de pământ al lor S au răzvrătit și au trecut genuni Crezându se nemuritori Și au făcut stelele felinare Când mergeau în fân , la culcare Cu iarba fiarelor ei descuiau Porțile cerului și știau Că pielea scrijelită de opincile din piele Avea să se preschimbe în obiele Pentru ciocoii ce i năpăstuiau Și care ,fără veste i prăduiau De tot ce aveau mai sfânt : Un petic de pământ ! Pe care , cu stindardu n inimi renăscut Și l au redobândit. Și au rămas nemuritori Străbunii noștri rugători.
sâmbătă, 31 mai 2025