Sufletul mi s-a desprins din colţul lui de cer şi îşi balansează fantomatic esenţa spirituală… nu vrea şi nu mai poate să accepte lipsa certitudinii, în relaţia sumară cu timpul invariabil, când logica îi doineşte jalea existenţială cu o răceală ce îi construieşte igluul prea aproape de cuvintele ce învăluie în ceaţă faptele, care grăiesc contra vântului adiat în şoaptele dulci-amare ale celui ce i s-a dăruit totul… un tot imperfect ce oscilează între realul unui azi şi irealul unui acum şi aici şi se zbate în lanţul unei dureri perpetue şi amăgitoare, ce-şi conjură fericirea printre glasuri de îngeri.
sâmbătă, 31 mai 2025