Lumina sǎ o cǎutǎm În noi, Cei care vieţuim aici, Vioi. Poeţii, Care-au fost şi sunt Sǎ-i dǎm citirii Şi sǎ-i preţuim Profund. Soare-n fapte sǎ punem Dacǎ Vom înţelege bine O lume tristǎ şi sǎracǎ Ne-nţelegându-se pe sine. O floare, un parfum suav, Un picnic Sub barazii-nalţi Vor depǎrta ce este grav Şi-atunci, Simţi-vei cǎ tresalţi. Cuvintele, Cu grijǎ puse În rânduri pline de înţeles, Vor fi singurele lucruri Juxtapuse Omului lipsit De interes.