Suntem ai tăi, Doamne!

Suntem ai tăi, Doamne!                            

Suntem ai Tăi iubite Domn,                
Suntem copia Ta... divină,                   
Suntem Duhu’ în chip de om...                               
Suntem capul ce se-nclină .                  

Același trup, din trupul Tău,               
În credință de Arhiereu,                       
Te semețești cu Fiul Tău                       
Bunule Tată, Dumnezeu!                      

Toți așteaptăm mântuirea,                   
Și bătrâni, dar și copii,                          
Semeni ce își poartă crucea,                 
Cei afectați de maladii.                         

Unii-s demni, alții-și doresc,                
Nu au aflat ce drum parcurg,                 
Unii speră, alții trudesc                         
Să-l vadă pe Demiurg.                          

Cum s-ajungem la lumină?                   
Cum să împărtașim iubirea?                
Cum să te-ntâlnim bun Tată?              
Cum s-obținem mântuirea?                  

Ne-nchinăm la Născătoarea,                 
Maica ce pruncul a născut,               
Pentru crezul și-mplinirea                     
Rugilor ce le-am făcut!                            

Autor: Gabriel Stănciulescu