Cuvinte mute-n gânduri ude Se pierd şi azi la fel ca ieri, Dar cine să le mai asculte, Când rătăcit-am primăveri? Pe faţa roasă de durere, A unui ieri ce s-a pierdut, Se-adună-n cercuri emisfere De vorbe calde din trecut, Ce trec pe drumul către Mecca Să-şi afle sensul de demult… Căci între alfa şi omega Simţirea-mi oscilează încă Printre soluţii delta – gama Să afle perle-n marea cea adâncă… Se-ascund în scoici cu fadă frumuseţe Valori tăcute-n timpul îngheţat De vorbele rostite în cadenţe, Ce-mbracă forma unui vis uitat. Nici vântu-n adiere nu mai ştie, Ce importanţă sacrul azi mai are, Când în profan se-nchide pe vecie Balena ce sărută un căluţ de mare.