Suspectă de iubire

Cândva eram suspectă de iubire,
Mesteceni alintam pe tâmpla lor,
Pluteam și-n vis cu aripi de condor,
Eram un candidat la nemurire.

Dormeam sfios pe margine de stele,
Mătasea lor celestă mă-nvelea,
Iar cerul, veșnicia și-o ținea
La porțile luminii-n lanțuri grele.

Cu sufletu-n arest prin Carul Mare –
O umbră înhămată la destin
Și patimii colegă de festin,
Țeseam iluzii-n dulcea-i închisoare.

Cândva eram suspectă de iubire,
Dar ploaia, curcubeul mi l-a frânt,
Lasându-mă stingheră pe-un pământ
Redevenit expert în prohibire…