Tablou de iarnă Nopţile prelungi de iarnă s-au adăpostit în ape valurile patinează pe sub luciul de metal, urmele zāpezii par târâitul unui şal, care de pe umeri goi, din strânsori ar vrea să scape. Pomii dorm cu vara-n gând, fără să deosebească dacă păsări au venit printre crengile subţiri, sau dacă trecu-ntr-un zbor, mărginit de plăsmuiri, vântul şugubăţ din fire, doar ca să ne amăgească. Gheaţa de la mal de ape tremură lovind pământul, amintirea celor care au trecut pe-aici, se pierde, din zăpadă se arată firul ierbii, încă verde, iarna amintindu-ne cât de alb îi e veşmântul.
sâmbătă, 31 mai 2025