Tablou tăcut. În seara asta rece s-a înteţit şi vântul, Spre primăveri adorm copaci scheletici Iar câini comunitari umblă bezmetici Pe străzi neluminate, ca şi gândul. E lună nouă, pe cer încă un astru Si râul de argint mai curge încă lin, Dinspre apus pâlcuri de păsări vin Iar colţul lunii scrie pe albastru. Prin buzunare mâinile-mi îngheaţă, Obrajii sunt atinşi de vântul rece Iar pe coline-ncet timpul ce trece, Ne scoate iar zăpezile din ceaţă. Tablou tăcut al serii oraşul mi se-arată, Prin bălţi îmi intră noaptea şi prin gropi, E beznă pe alei ce cresc umbre de plopi, Plimbarea mea nocturnă e rută fără hartă.