Sunt peste tot întinse,covoarele-arămii Și c-un decor de toamnă,ne delectăm privirea E străbătut și cerul,de norii străvezii Și timpul e romantic,favorizând iubirea În geamul casei mele,se-aud cum bat șiroaie Cum stropii reci,vin parcă să colinde-n prag Se-ntrezărește cum,în picăturile de ploaie Mai îndrăznește câte-un om,a se plimba pribeag Au dispărut și crengile-nflorite,din pomii fructiferi Imaginea-i acum de basm,un pic mai sumbră Și nici pe lac broscuțele,nu se mai sprijină pe nuferi Nici deopotrivă nu mai stau pe plajă,femeile la umbră Relatez,că în peisaj de toamnă,aștept momentul Când ne vom bucura,de sfinte sărbători Când toamna va pleca,scriindu-și testamentul Lăsându-ne pe urmă,doar albe non-culori. 30.10.2015