Privesc arborii în toamnă Cu priviri îngălbenite - Înlemniră ei de teamă Ori de simțuri fericite? Fără glas ușor de freamăt Și încremeniți în toate: Poate-n început de geamăt, Râd că-n frunzele uscate? Ce doresc acum a spune Oare în această clipă - Piscul dalb de-nțelepciune, Groaza-n fuga de aripă? Dar ei tac și nu se știe Și nici nu s-a ști ce vrură... Poate doar o poezie Din tăcere începură?.. Victor Bragagiu