TĂCEREA Tăcerea nu mai are rost. Egale, clipele ce curg Au fost Întâiul demiurg Ucis de-un gând descătuşat. Blândă nălucă, n-am uitat. Eu sunt un simplu trecător. Şi visul meu e un condor Cu aripile infinite Neprihănite. Mătasea mâinii tale-mi pare Un zbor planat peste genuni. Lipsesc frumoşii mei lăstuni. Tânguitoarea mea chemare Doare. Vâltori mă prind şi mă rotesc, Istovitoare carusele, Şi mă cuprind în mreje iele. Urcând pe drumul meu lumesc Lumina mea de căpătâi Rămâi! Miroase-a toamnă ruginie, E trist să vezi cum fug cocorii! Un plop, sfâşie-n ceruri norii, Elogiu. Soarelui iubit. Cândva, credeam că sunt sortit Unui urcuş necontenit. M-am regăsit cu tine-n gând. Plutarh se-aude murmurând, În infinit.
sâmbătă, 31 mai 2025