Omul l-a îndepărtat pe Dumnezeu din slava minţii rătăcind cu paşi înzăpeziţi în amarul vremii, în tăcere… Există o liniște a cerului înainte de furtună, una a pădurilor înainte de a-şi prinde amurgul în crengi, a mării când îşi arată smaraldul pe chipul soarelui. Dar niciodată o tăcere a gândurilor, întinzându-se cu aripile sale să cuprindă totul în miezul vieţii. Tăcerea tuturor tăcerilor există în puterea de a iubi fără cuvinte, dar care cere a fi auzită cu sufletul. Sufletul este o multitudine de mistere la fel cum e şi cerul; Unul şi altul au la bază aceeaşi energie, lumina.