Taina Stelelor Pe traiectoria Terra la stele Mintea-mi pun la cugetare - Ca să cunosc taina lor mare, Din opera-Ţi cea spre mirare A frumuseţii, Doamne-n ele! Pe firmamentul alb ce-l suie Din constelaţiile lor albastre Cu mii de sori şi mii de astre, Ascunse fiind vederii noastre Gândirea-mi tace, - sau nu e! Şi totuşi Doamne, îndrăznesc De-a intra-n sfânta meditare, Gândind la forţa-Ţi creatoare A Universului, atât de mare, Ce-n galaxiile lui mă uimesc! Şi-n faţa atâtor mari mistere Mai presus de mica-mi minte, Tot cugetând mi-aduc aminte C-avem un prag, pus înainte: Că noi suntem fiinţe efemere! Flavius Laurian Duverna