Sub o apă pe o piatră cât privirea s-o încapă într-un ochi uitat de gând curge trup de necuvânt... Sub un lemn pe o cenuşă cât o şoaptă strânsă ghem într-un vis jucat pe foc arde sânge la mijloc... Sub o stea pe o lumină cât timp noaptea rătăcea într-o rază plânsă-n pas tremură cercu-n compas... Din pământ cu ţipăt strâmt se aude toamna.
sâmbătă, 31 mai 2025