Când pătruns am fost de nori îngreunați de un soare adâncit în veac de tainic mister, Tu mi-ai arătat lumina cea nouă , oh, o lumină de speranță în eter Colorat adânc , în totalitate , de-al tău veșmânt îngaduitor Tu mi-ai dat libertate, și-un parfum proaspăt și îmbietor Vara vine când ești lânga mine, ca un contrafort al zidului sufletului îngreunat Ce presează pe tărâmul trecutului meu, un trecut negru și îndurerat Ești ca un turn, ori ca o colină Ce se ridică falnic pentru mine Pâna-n soare, aducând raze îmbietoare de lumină Chiar și-n cele mai întunecate clipe Te ador.