Te chem lângă mine şi iară te strig, În lumea tăcerii îţi e tare frig, Aş vrea să-mi vezi ochii cum doruri strivesc Şi caută-ntruna şi nu te găsesc. În ochi plâng imagini pline de moarte Tu eşti sus pe stele, foarte departe, Şi vorbe de dor aş vrea să te-atingă Şi ofuri în noi, pe rând să le stingă. M-aş plânge la zei, m-aş plânge la soare, Pe lună-aş păşi desculţ prin ninsoare, Te-aş chema lângă nori spre zări să privim, Ca poarta distanţei pe veci s-o strivim. Dar încă mă arde-amintirea de noi Şi nu pot zbura printre norii vâlvoi, Doar dorului, aripi i-am pus în fider Să zboare spre tine prin unde-n eter. 22.06.2018