Te iubesc

Te iubesc până
La ultima șoaptă din mine-
Și te văd rar-
Între imposibil și posibil-
Între toamnă și vară
Între granițele dintre
Invizibil și vizibil-
De parcă te creez singură în vis,
Deși exiști- mai material
Ca niciodată...
Te iubesc până în punctul
În care ocolesc lumea 
Toată doar
Ca să te privesc...
Îmi ștergi dorul de 
Pe obraz 
Și-mi spui nu știu ce
De ieri sau de azi....
Dar eu plonjată sunt de mult
În muzica mea-
În anonimatul acela
Trădat numai de steaua
Care a răsărit
Sub clapa unui pian...
Te iubesc la nesfârșit,
Într-un hohot de nestăvilit,
Amănunțit
Sau de neatins,
Care persistă în 
Obsesiv...
Te iubesc cu aceeași 
Greutate pe care 
O resimți sub
Mângâierea gândurilor
Cu care adesea
Te cuprind 
În visele mele...
Te iubesc la nesfârșit...