“Adu-mi aproape buzele Tale, astfel încât sărutul tău să-mi trezească sufletul.” Rumi - Dă-ți timp să mă vezi ca pe-o clipă ce-a fost Un geamăt prelung sau o rugă în post, Dă-mi timp să-ți explic tot ce încă nu știi, Dă-mi timp să mă nasc și-o s-aștept să revii. Voi fi mai bătrână c-un suflet, și-apoi, De ce te-ai mira? Ți-aș vorbi despre noi, De cei care-am fost, cum datori ne-am rămas C-un singur cuvânt... Nu privi către ceas Și nu-l întreba unde-i timpul furat, Din tot ce-am pierdut un minut câștigat E veșnic precum sentimentul că ieri Un vers am sădit și-am cules primăveri. - N-am timp să te-aștept, o să vin să te-nvăț Că timpul rămas e-un minut de răsfăț, Zâmbește și taci, nu-mi mai spune nimic, Cuvintele trec și nu-ncerc să-ți explic De ce între noi numai cerul e pus, Cum umerii mei au o cruce de dus, Dă-ți timp să-nțelegi dacă mult e puțin Când caut flămând buze coapte, carmin. Mai vreau un sărut, numai unul și-atât... Dă-ți timp să mă porți amuletă la gât, Noroc, nenoroc, dezlegare, blestem, Dă-mi timp să mă nasc și-o să vin să te chem. Liliana Trif & Ioan Grigoraș