Te-am visat, femeie!

Te-am visat, femeie!

Te-am visat, din nou, femeie,                 
Doi sfioși cuprinși de-o teamă,              
Amandoi aveam o cheie                         
Să-ncuiem o nouă dramă.                       

Și se făcea că ne doream,                                        
Priveam cu foamea unui leu,                  
La sânii tăi ce-i admiram,                         
Să mă abțin îmi  era greu.                          

Parcă pluteai în jurul meu,                      
Să te ating părea un chin,                       
Mă pătrundeai ca un puseu                     
Ce te apucă din senin.                                

Tu un fel de zână bună,                             
Ochii tăi primeau dorință,                         
Printre raze prinse-n lună                         
Te chemam,... fără putință.                       

Acel vis e-o revelație                                 
Nu-mi doream să se încheie,                    
Mă hrănesc din fascinație                          
Când te visez, femeie!                                 

Autor: Gabriel Stanciulescu