de ce mi-ai pus pe umerii plăpânzi de copil toate durerile tale? mi te-ai destăinuit și ai lăsat greutatea lor să mă îndoaie. am devenit diformă. cocoșată sufletește mimând verticalitatea. doare al naibii de tare dar ai îmbătrânit și te-ar durea și pe tine. nefericirea, gândurile, nevoia de căldură, visele neîmplinite, aripile tăiate, râsul interzis. mai pot continua cu sufletul intrat în comă? a căzut într-un hău adâncit de nepăsare. te-aș întreba de ce? dar n-ai putea să răspunzi. ți-aș amărî inutil bătrânețea.