Gânditorii noştri azi Au preocupǎri profunde, Vor sǎ ştie, bieţi nomazi, Vin..., de unde, pleacǎ..., unde? Şi de pleacǎ încotro, Au vrun rost... şi care este? Apropo... Cine-i mânǎ...? O poveste? Ţi se pare-o dezlânare Ceea ce ȋncerc sǎ spun? Dac-atenţia ţi-e mare, Vei pricepe, presupun. De-nţelegi raportul tǎu Cu Cel ce a vrut sǎ fii Nu vei fi zvârlit în hǎu, Pradǎ negrelor stihii. Ţi-a trecut cumva prin minte Cǎ de cazi în rugǎciune O sǎ schimbi tu, om cuminte, Raţiunea pe-o minune? Nu socoţi cǎ de gândeşti E-o minune-adevǎratǎ Şi dacǎ mai şi iubeşti E norocul ce te catǎ?