Ți-am spus

Ți-am spus că te iubesc și ți-am dat drumul,
În înălțimi să zbori către un alt necunoscut
Și am păstrat din umbra ta parfumul
Și spinii trandafirului din inimi petrecut.

Ți-am spus că te iubesc și te-am eliberat
Din strașnica închisoare a gândurilor mele,
Fără să-ți spun că sufletu-mi rămâne de răni  însângerat,
Asupra cărora am presărat, magnific praf de stele.

Ți-am spus că te iubesc și fără ca să știi,
Ai preluat  frumoasă,  teribilă,  ștafeta
Neîntâmplată a unei mari iubiri târzii,
Cu care-am zdruncinat și cerul și planeta.

Ți-am spus că te iubesc fără nimic în schimb a cere,
Deși de-a pururi, în veci,  cerșind am să rămân,
Iubire închipuită, venin și deopotrivă miere,
Fără să încerc vreodata asupra-ți vreun asalt păgân!

Ți-am spus că te iubesc și ți-am spus totul
Și ce folos  de totul, n-ai fi știut, de eu nu ți-aș fi spus,
Și daca-aș fi tăcut, la ce folos secretul?
…	

Ți-am spus că te iubesc. Ce dacă?
Naintea mea sau după, chiar zeci de guri  ți-au spus.