TIMP ROTITOR Iubito, tu eşti cerul care mă desparte De vidul îngheţat şi nesfârşit. Eşti cea dintâi şi cea din urmă carte. Visul frumos şi neobişnuit. Mi-ai cotropit deodată existenţa. Făgaşul vechi e doar un drum pierdut. Eşti pentru mine însăşi chintesenţa Trecerii mele dincolo de lut. Ne-ar tebui un singur loc identic, Aici sau la un zbor de ani lumină, Cu timpul rotitor mereu excentric, Să fim un dans ce nu se mai termină. Dar care forţă ar putea străbate Prin zidul ce ţi l-ai clădit în jur? Dor gândurile mele vinovate. Aş vrea albastrul cerului să-l fur! Să-ţi fac din el o amplă catedrală, Cu bolţi de jad şi trepte de agată. Mă-nchin luminii tale cu sfială. Te simt ca pe-o poveste minunată. Un univers mi-ai răsădit în minte. În centrul lui de mult te-am aşezat. Te-am încrustat în gesturi şi cuvinte. Aş vrea să fii un vis adevărat!
sâmbătă, 31 mai 2025