Gândul împrăștie secunde-n iubire Din ceasul speranței ce-a stat într-o seară, Când visu-nghetat într-o cald-amintire Se topește ușor și-ncepe să doară. Picăturile lui ating infinitul Frumuseții florii sufletului tău Și aștept cu ardoare s-ating răsăritul Pierdut în uitare în al nopților hău. Revăd pentr-o clipă privirea ce taina Iubirii-a ascuns-o prin gânduri trecute Și simt azi cum timpul își scutură haina De ore lăsate la porți neștiute. Mă-ntorc către tine și-ți simt nemurirea, Ți-aștern la picioare un veac de iubire, Când stelele-n cer își vor pierde sclipirea Vom găsi-o mereu 'n-a noastră privire Căprar Florin