Timpul rămas

Timpul rămas

Păsări cu aripi deschise,
par gânduri spre cer, călătoare
dar, unele zboară spre soare,
lăsându-se cuprinse de vânt,
de parcă-au rostit jurământ,
doar razei ce-n zori strălucise.

Din noi zboară gândul născut.
Doar el se îndreaptă hoinar,
cu aripi de galben canar,
spre timpuri tăcute, atras,
de clipe din timpul rămas,
promise cu toate, tribut.