Tot ce am

Tot ce am

Mă-ntreb de astăzi mă mai cauți
Prin versuri reci ,înfrigurate,
Stăpână sunt pe-al vieții flaut
Dar zile curg nenumărate

Şi simt pădurea cum se zbate
Şoptind în urma mea poveşti,
Iar pajiştile-nrourate
Îmi spun încet tot ce gândeşti...

Nimic din noi nu va rămâne,
Doar scrumul clipei pe alei,
Doar praful urmei mele triste
Pierdută printre flori de tei...

Un clinchet trist printre imagini
De nopți târzii apuse-n vis
Şi doar îngălbenite pagini
Purtându-te prin paradis !

Dar uite azi, perdeaua nopții
Pe-asfaltul rece -ncet se lasă,
Ca viața mea în palma sorții
Când gândurile iar m-apasă.

Mai pun o ramă peste zarea
Ce pare doar un vechi tablou,
Când cerul s-a unit cu marea
Ce curge dintr-un vechi stilou...

Mai pierd din mâini o adiere,
Iar frunzele tresar prin ram.
Când versul meu din nou te cere
Îți las în urmă tot ce am...