De cand cuvantul m-a nascut Ca prunc din alta lume, Nu ma mai satur de pascut Din Carti,intelelpciune Iar cand in sange se pornesc Salbaticele hoarde, Tot prin cuvant le potolesc Si le condamn la moarte; Cand sunt flamand si insetat Cuvantu-mi da putere; Sa urc la El neincetat E tot ce mi se cere Cand vin tristeti fara de fund Pe nesimtite-n casa, Eu strig indata la cuvant Si ele-atunci ma lasa. Cand nori de indoieli se cern Deasupra,sa ma bata, Eu chem cuvantul ce etern Ce imi este sot si tata.