TRISTETEA CARTII NECITITE Ganduri, cuvinte, sperante, Se-nalta izbite-n neant. Trairi, sentimente, dorinte, Stau cuibarite-n sertar. In foi ratacite de carte, Pe rafturi de praf imbacsite, Traiesc personaje uitate, Cu vieti si iubiri ostoite. Sute de pagini asteapta-nvechite De suflete calde sa fie citite. Mii de romane cu conti si cu lorzi O clipa din timp ar vrea sa le-acorzi. Sunt triste cartile din rafturi Ca nimeni nu le mai deschide. Dar din cotloane printre falduri, Din cand in cand, o carte rade.