Tu ești !

Tu ești ! Dar dacă n-ai fi fost 
Cum oare-aș fi putut să te găsesc, 
Că-ntreaga lume n-ar fi avut un rost 
Fără surasu-ți cald și îngeresc? 

Tu ești ! Dar dacă n-ai fi fost 
Cum oare-aș fi putut să modelez 
Din lutul pământiu, searbăd și anost, 
Un chip angelic…cum oare să-l creez ? 

Tu ești ! Și-atâta cât mai ești 
Eu prețuiesc mirifica-ți prezență, 
Trăind ale iubirilor povești 
Necontenite-n scurta existență.

Tu ești ! Dar dacă n-ai mai fi 
M-aș bucura întruna că ai fost 
Și cerului mereu i-aș mulțumi 
Că vieții mele tu i-ai dat un  rost. 

Căprar Florin