Ultimul

Simt dureros de tare
torentul de iubire
care mă izbește spre tine...
Ca apa de foc,
ca rana dintre tine și mine...
Oho, iubito!...
Cât ești de aproape
de amărăciunea vaietului,
și strigătului,
mugetului leului cu coamă gri,
Ca gura ta
sărutată de gândul meu...
Oho, iubito,
cât ești de împleticită
în coama lui!
Galopezi, oho,
spre ținutul ouălor
de broască țestoasă,
Și nu știi urmele întoarcerii mele,
în pieptul tău,
înșirate, una câte una,
Pe respirația fierbinte
din noaptea alfa!...
Uită
privirea rămasă pe masa goală,
după bal...
Sunt trecut de ultimul
Ce sunt...
Uită toată privirea
care te-a urmat goală,
În zâmbetul întins pustiu
în mine,
rămas ultimul...
Ultimul.