gândurile sunt pline de flori orologiu picură cu petale o fântână arteziană atinsă de roua soarelui odată mângâiau umbra piciorului desenat în sandală azi doar visele dezbracă din priviri forma corpului tău pur și albastru ca sunetul de vioară îmi place să te-ascult în liniște pianissimo când treci sărutând câte-o coardă așa numai să acoperi suspinul inimii ce toarce sonată cu sonată când pleci și când vii de fiecare dată înflorindu-mă cu eternitatea cât te-am ascultat *** paşii aleargă pe portativul gândului adagio melancolic al primăverilor în doi nu există gravitaţie în vis ştiai e doar senzaţia stranie că sunt la braţul tău cel mai irezistibil imprevizibil cuplu al universului degetele mele valsând pe pieptul tău fac popas pe stepa inimii pulsul accelerat mă face să deschid ochii panorama aceasta e unică în lume de aici pot vedea adevărul cu ochii tăi îmi place să te citesc silabisindu-ţi fiecare coardă a trupului câte dorinţe ard aici o să te descopăr dă-mi timp când timpul se sfârşeşte îţi promit că vom trăi apocalipsa împreună ioan grigoraș & liliana trif
sâmbătă, 31 mai 2025